curiozități din lumea Biologiei

• colibriul albină  (Mellisuga helenae) este cea mai mică pasăre din lume, masculii având aproximativ 5 cm cu tot cu cioc şi coada, iar femelele aproximativ 5,5 cm.

• masculul găinuşei de nisip (Pterocles  orientalis) are pe abdomen pene speciale ce absorb apa asemănător unui burete, adaptare ce-i permite să-şi aprovizioneze puii cu apă.

• pasărea numită popular bietul Will (Phalaenoptilus nuttallii),  datorită strigătului acesteia „poor will”, este singura pasăre despre care se ştie că hibernează (în perioada de iarnă, pe care şi-o petrece  în crăpături de stânci, temperatura corporală scade, iar ritmul cardiac şi cel al respiraţiei se încetinesc).

• pinguinul regal (Aptenodytes patagonica) se scufundă pentru căutarea hranei până la adâncimi de 45-250 m.

• atunci când există hrană din belşug sfârciocul (Lanius excubitor) îşi face o provizie de insecte, pe care le înfige într-un spin sau într-o crenguţă ascuţită.

• o rândunică  (Hirundo rustica) mănâncă de aproximativ 12 ori pe zi, la o masă consumând aproximativ 50 – 70 de insecte.

• cocostârcul ţipător (Grus americana) îşi găseşte perechea pe viaţă, dar cu toate acestea, în fiecare primăvară îndeplineşte ritualuri de curtare elaborate, cu reverenţe, salturi şi chemări adresate perechii sale.

• pasărea Kiwi (Apteryx australis) poate alerga mai repede decât omul.

• struţul african (Struthio camelus) poate alerga cu o viteză de 70 km/oră, rivalizând astfel cu viteza cailor de curse.

• în plină fugă pasul unui struţ african (Struthio camelus) atinge aproximativ 5 m.

• găina ocelată (Leipoa ocellata) îşi amenajează pentru reproducere, un muşuroi-incubator din nisip şi plante în descompunere, unde îşi depune ouăle. Clocirea ouălor are loc ca urmare a căldurii degajate prin fermentarea materiilor vegetale în descompunere şi a nisipului încălzit de razele solare.

• frecvenţa bătăilor de aripi la păsările colibri poate ajunge până la 70-200/secundă, iar pulsaţiile inimii până la 1000/minut.

• atunci când este surprinsă de o primejdie pupăza (Upupa epops) se lipeşte de sol cu coada şi aripile răsfirate şi stă imobilă până când trece pericolul.

• struţii au cel mai înaintat sistem imunitar dintre toate vieţuitoarele, odată trecuţi de vârsta critică de 6 luni, ei devenind extrem de rezistenţi la afecţiuni de orice gen.

• Atunci când este ameninţat de duşmani oposumul comun (Didelphis virginiana), se preface mort. În acest sens el zace nemişcat, parţial încolăcit pe o parte, până la 6 ore, cu gura şi ochii deschişi, fără a reacţiona la stimuli, inclusiv la atingere.

• Urşii polari (Ursus maritimus) înoată în apele fără sloiuri cu până la 10 km/oră.

• Pisica marsupială (Dasyurus viverrinus) fată până la 24 de pui, dar întrucât are numai şase mameloane nu pot supravieţui mai mult de 6 pui.

• Oposumul de apă (Chironectes minimus) denumit şi yapok este singurul marsupial acvatic.

• Înainte de a face prima sa incursiune afară, puiul cangurului (Macropus rufus) petrece 190 de zile fără a ieşi din marsupiul mamei.

• Tigrul (Pantera tigris) poate începe să se reproducă abia în al IV-lea sau al V-lea an de viaţă şi trăieşte în medie până la vârsta de 8-10 ani.

• Iepurele şuierător (Ochotona princeps) alege plantele care se descompun cel mai lent şi le păstrează în apropierea vizuinei sub forma unei căpiţe, constituindu-şi astfel un  depozit de hrană pentru iarnă.

• Koala (Phascolarctosm cinereus) îşi trăieşte aproape toată viaţă în arborii de eucalipt. El se hrăneşte aproximativ 4 ore noapte, mânând circa 500 g frunze, iar resptul timpului moţăie, aşezat la ramificaţia unei crengi.

• Cimpanzeul (Pan troglodites) scoate mai mult de 30 de strigăte diferite care se aud de la o distanţă de 2 km.

• În fiecare noapte, fiecare cimpanzeu adult îşi construieşte în copaci, pentru odihnă, un adăpost nou, individual.

• Urangutanii (Pongo pygmaeus) îşi folosesc mâinile şi dinţii pentru a-şi prepara hrana, curăţând de coaja plantele şi fructele pentru a scoate pulpa suculentă.

• Pârşii (Muscardinus avellanarius) sunt singura specie de rozătoare lipsită de cecum, ceea ce poate aratacă alimentaţia lor are un conţinut scăzut de celuloză.

• Balenele albastre (Balaenoptera musculus) scot cele mai puternice sunete (mormăituri, ţipete, gemete) scoase de vreo vietate (180 de decibeli).

• Pentru a supravieţui nevăstuica (Mustela nivalis) trebuie să consume o treime din greutatea sa corporală în fiecare zi.

• cele mai uşoare seminţe din lume sunt cele de orhidee, greutatea a 1000 de seminţe de orhidee fiind mai mică de 1 mg;

• alga Macrocystis pirifera are corpul lung de 400-500 m, fiind de aproximativ 10-15 ori mai lung decât o balenă;

• o frunză a arborelui de banane (Musa paradisiaca) poate atinge o lungime de 5-6 m şi o lăţime de 40-50 cm;

• cea mai mare floare din lume o are Rafflesia arnoldi, plantă parazită care trăieşte în Indonezia, la care floarea are o circumferinţă de 1-1,5 m şi o greutate de 7-10 kg;

• frunzele arborelui tisa (Taxus bacata) sunt toxice, putând determina moartea;

• arborele Kigela africana, care trăieşte în Africa, este poreclit de localnici arborele de cârnaţi datorită fructelor sale cilindrice, asemănătoare unor cârnaţi lungi de 1 m, aninate prin pedunculi de 2-3 m asemănători unor sfori;

• palmierul Lodoicea seychellarum are seminţe de 10-20 cm lungime şi 4-5 kg greutate şi fructe de 50 cm diametru şi 16-25 kg greutate;

•  în pădurile tropicale din Nicaragua trăieşte o plantă numită Phytologica electrica care, la lumină, exercită o influenţă magnetică ce poate fi înregistrată cu ajutorul unui galvanometru de la o distanţă de 2,5 m;

• măcrişul (Oxalis acetosela) îşi închide corola şi îşi strânge frunzele trifoliate în preajma ploii;

• florile de dovleac (Cucurbita pepo), mac (Papaver rhoeas) şi zorele (Ipomoea caemlea) se deschid în jurul orei 5 dimineaţa, cele de păpădie (Taraxacum officinale) la ora 6 dimineaţa, cele de podbal (Tusilago farfara) şi vulturică (Hieracium pilosella) în jurul orei 7 dimineaţa, iar cele de calcea-calului (Caltha palustris) la ora 8 dimineaţa;

• cea mai înaltă plantă acvatică este papirusul (Cyperus papyrus), al cărui trunchi poate atinge înălţimea de 5 m;

• trunchiul arborelui mamut (Sequoia gigantea) poate atinge înălţimea de 150 m, circumferinţa de 40 m şi vârsta de 5000 de ani;

• chiparosul de baltă (Taxodium distichum) formează pe rădăcini pneumatofori cu geotropism negativ, care cresc până ajung la suprafaţa apei, asigurând schimbul de gaze;

• omagul (Aconitum tauricum)  conţine o substanţă foarte toxică numită aconitină;

• nufărul Victoria regia are frunze cu diametrul de aproximativ 2 m şi marginea ridicată în sus şi flori plăcut mirositoare cu diametrul de 25-30 cm;

• eucaliptul (Eucalyptus amygdaliana) poate atinge înălţimi de 140-160 m şi are o creştere rapidă, crescând de regulă cu 7 m în 2 ani;

• Agave americana înfloreşte o singură dată, în jurul vârstei de 15-20 de ani, iar după înflorire planta moare;

• vanilia se obţine din păstaia orhideei Vanilla planifolia originară din America tropicală;

• sucul celular al leandrului (Nerium oleander) este folosit pentru prepararea otrăvurilor pentru şoareci, iar frunzele uscate şi aşezate între hârtii pentru îndepărtarea insectelor;

• bambusul creşte 2-3 cm/ oră, astfel că în 5-6 săptămâni poate atinge 18-20 de metri;

• cuişoarele reprezintă bobocii florali ai arborelui de cuişoare (Eugenia caryophyllata) recoltaţi înainte de înflorire;

• piperul (Piper nigrum) este o liană lemnoasă, subţire, lungă de 10-15 m;

• la Agave americana, în timpul înfloririi, o tijă florală creşte într-o lună cu aproape 10 m înălţime.